21/07/2022
Despre CJRAE/CMBRAE și ce nu știe domnul Ministru
Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională este o o instituţie de învăţământ specializată în oferirea, coordonarea şi monitorizarea de servicii educaţionale specifice acordate copiilor, elevilor, părinţilor, cadrelor didactice, membrilor comunităţii, pentru a asigura accesul la o educaţie de calitate şi asistenţă necesară în acest caz.
Ce înseamnă asta, în termeni cât se poate de simpli și de scurți: este instituția care identifică acei copii depășiți de cerințele tradiționale ale școlii - de a memora și a sta într-un loc, de a nu se exprima altfel decât forma standard acceptată (de obicei, politica ghiocelului), de a ține pasul cu restul colegilor (de obicei aleși pe sprânceană în clasa pregătitoare de către doamnele învățătoare, deși avem o lege care presupune altceva). Treaba consilierilor și a logopezilor este aceea de a identifica nevoile particulare ale copiilor și de a-i ajuta să se adapteze și să se integreze, precum și de a ajuta școala să adapteze curriculum la particularitățile individuale ale copilului. Toate acestea se fac prin interacțiunea cu copiii și cu profesorii de la clasă, nu dintr-un birou CJRAE.
Uneori, treaba consilierului devine puțin mai spinoasă, atunci când resursele familiale ale elevilor sunt deficitare sau inexistente. Sunt acei copii „greu de iubit”, cu varii izbucniri furioase. Uneori devine spinoasă datorită colegilor profesori cu mentalități învechite, care nu se pot sau nu știu a se adapta la cerințele copiilor altfel.
Echipe multidisciplinare au existat de când s-a înființat instituția. Când am intrat în învățământ acum 9 ani, făceam parte la nivelul școlii din comisia metodică CES, unde aveam logopedul și profesorul itinerant alături. Toți eram în școală, nu pitiți prin sediile CJRAE.
„Pitiți” în sediile centrale sunt acei colegi care deservesc unitățile de învățământ care nu au un profesor consilier școlar arondat, școli despre care nu se menționează niciunde – de vină este consilierul că nu există acolo, nu deficitul de posturi. Aceștia se mai ocupă de evaluări și de redactarea și implementarea diverselor proiecte.
De precizat că pentru a acoperi norma didactică ce presupunea minim 800 de elevi sau minim 400 de preșcolari, mulți dintre noi am funcționat sau funcționăm în regim intrașcolar, fiindu-ne arondate mai multe structuri sau mai multe PJ-uri unui singur post de consilier școlar. La fel și în cazul colegilor din centrele logopedice. Valabil și pentru școlile suprapopulate, unde numărul elevilor depășește 1000 sau 2000 cm ar fi cazul Bucureștiului.
Domnul ministru, totuși, trăiește cu impresia de neschimbat că noi stăm 300 de inși în 3 camere ale CJRAE/CMBRAE. Fișele psihopedagogice necesare întocmirii dosarelor pentru comisiile SEOSP (Serviciul de Evaluare și Orientare Școlară și Profesională) și nu numai se întocmesc de oameni care interacționează cu copiii, nu care stau într-un birou. SEOSP, apropo, este tot un subcompartiment al CJRAE ce se dorește a fi absorbit de noile Direcții Județene.
Mai precizez că mulți ne-am desfășurat activitatea în „birouri” improvizate din școli: biblioteci, coridoare, săli de sport, săli de clasă (în funcție de orele de sport), bănci din curtea școlii.
Majoritatea profesorilor consilieri, pe lângă studiile universitare de specialitate, studiile de masterat necesare în urma adoptării sistemului Bologna, pregătirea din cadrul modulelor pedagogice, examene de titularizare, definitivat și grade didactice, mai au în paralel și specializări în cadrul Colegiului Psihologilor, nerecunoscute de Ministerul Educației. Acum, toate acestea, trebuie reactualizate în cel mult 5 ani, conform noii propuneri de lege a educației.
Domnul Ministru afirma într-o dezbatere-monolog următoarele: „Cu tot profesionalismul consilierului școlar, este imposibil să consiliezi 1000 de copii”. Aici sunt de acord, dar poate că domnul ministru ar trebui să faciliteze aplicarea legii care presupune un număr maxim de 500 de elevi, nu maxim cât se poate. Valabil și pentru clasele suprapopulate. Unde este maximul de 25 de elevi într-o clasă unde sunt îngrămădite 35-37 de suflete?
Mai doresc să precizez că într-o organizare profund politizată a instituțiilor școlare, am avut neplăcuta experiență ca directoarea instituției să încerce să mă forțeze să redactez un raport despre „labilitatea” unei colege cu care se afla în conflict politic. Subordonarea către CJRAE m-a ajutat să gestionez o situație urâtă.
Concluzia: domnule ministru, poate ar trebui să vă faceți o idee despre ce presupune instituția CJRAE/CMBRAE din teren, nu din auzitele consilierilor, care par la fel de aerieni precum multe afirmații scoase în spațiul public în ultimul timp.
Cu respect,
Un profesor consilier școlar care nu a stat niciodată într-un birou CJRAE
